Lilypie First Birthday tickers

Lilypie Second Birthday tickers

Lilypie Third Birthday tickers

Lilypie Third Birthday tickers

joi, 18 iulie 2013

Astazi nu mai am cuvinte

Ultimele zile si nopti (in timpul alaptarilor dese) le-am petrecut in rugaciune si ganduri bune trimise unei (indraznesc sa scriu) prietene la care m-am gandit intotdeauna cu mult drag. A fost singura persoana pe care am simtit nevoia sa o aud (in afara consortului) in ziua nasterii lui Robert, cu care am vorbit din proprie initiativa. Care s-a grabit sa ma incurajeze asa cum numai ea stie. Prietena pe care am simtit-o buna, calda, senina. Mi-am imaginat de multe ori ca o vizitez, ca discutam la o cafea in timp ce copiii nostri se joaca prin locurile superbe pe care le-am vazut in fotografiile ei. I-am admirat de atatea ori frumusetea, caldura din privire, iubirea si fericirea ce razbateau chiar si prin sticla... M-a facut sa imi doresc o fata sa ii pot recita o poezie minunata.
M-am rugat mult pentru o minune, dar Dumnezeu (care este dragoste) a vrut altfel. Eu nu pot intelege de ce. Nu stiu planurile Lui, dar stiu ca niciodata nu greseste. Si Il rog in continuare sa aline sufletul greu incercat, sa ii dea putere sa mearga mai departe, pentru ea, pentru fiul ei, pentru sotul ei. 
As imbratisa-o cu mult drag daca distanta nu ar fi asa de mare...
Fii tare! Simte-ne aproape de tine! Tu esti o invingatoare!

Minune mica, nu-ti voi uita niciodata carliontii minunati! Ai fost binecuvantata cu o familie iubitoare, cu o mama minunata si sunt sigura ca ai fost la randul tau o binecuvantare pentru ei.

"Iubiti-va mult copiii si petreceti timp cu ei!" Sunt cuvintele ei. Eu nu mai am altele, nu mai am nici lacrimi, nici ganduri. Doar ganduri bune pentru ea...

2 comentarii:

  1. Eu sunt innebunita... O sa imi cer scuze de la inceput, dar trebuie sa vorbesc. De obicei nu stau pe net, n-am timp, cand doarme copilul lucrez si cam atat, cel mult caut lucruri cu care sa rezonez intr-un fel incurajator, scrise de alte mame. Azi am citit despre Sophie mai mult decat cred ca puteam eu duce si ma urmareste groaznic totul, nu pot dormi... si acum inca o veste teribila si o intrebare sfredelitoare: ce s-a intamplat cu fetita despre care vorbiti in aceasta postare? Nu vreau sa fiu intruziva, imi cer mii de scuze daca supar pe cineva si inteleg daca nu veti raspunde.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ioana, nici eu nu petrec mult timp pe net. Putinul timp de care dispun, cand dorm copiii si seara dupa ce adorm amandoi, arunc cate un ochi la mamicile cu copii apropiati ca varsta, pe care le-am cunoscut in mediul virtual. Asta ma ajuta mult pentru ca sunt de mai mult de 3 ani acasa, cu vecini instabili si care se discuta unul pe altul si nu isi vorbesc de ani de zile. Deci prefer mediul virtual pentru socializare intrucat eu sunt o fire sociabila si mi-a fost tare greu sa ma acomodez aici.
      Revenind la intrabarea ta: nu cred ca superi pe nimeni intrucat stirea a aparut in ziarele locale din Timisoara, iar pe internet fetele, pline de durere, au trimis multe ganduri bune si rugaciuni pentru familie. Fetita din aceasta postare ar fi implinit peste doua zile 3 ani, insa s-a dus. Nu se cunosc cauzele exacte. S-a incercat pe un grup de alaptare tot ce este omeneste posibil pentru salvarea ei. Cred ca cerul s-a umplut de rugaciuni pentru ea, insa Domnul a vrut s-o ia la El. Mama ei este autoarea blogului Printre Nori, o fata atat de buna, care s-a implicat tare mult si in cazul Sophie-ei.

      Ștergere