Atunci poate aveti nevoie de haine speciale?!? Eu as avea. Iata cum am ajuns la asa concluzie:
Du s-a nascut pe la sfarsitul lui aprilie si au urmat putine zile friguroase, care sa necesite infofolire personala (ca, deh, eu sunt mai inghetata de fel), asa ca de sub un tricou sanul iesea destul de repede si fara mult efort. Ce nu mi se parea prea ok era ca expuneam parca prea mult si desi nu ma consumam eu prea mult, totusi cand au inceput sa apara tot mai multi ochi holbati nu m-am mai simtit atat de naturala. Dar intre timp au aparut ore mai multe intre mese si am considerat problema cat de cat rezolvata. Si nu aveam cunostinta de hainele speciale pentru alaptare.
Dar cum un copil nu seamana cu altul, Robert s-a nascut iarna, si pe langa asta, s-a nascut si foarte nerabdator. Asa ca afara fiind, eu foarte imbracata, el mai putin imbracat dar foarte nerabdator sa manance, pana reusesc sa ajung la san rabufneste si ma cearta si inca ma cearta si cu sanul in gura de imi piere pofta de plimbat. Si nu mai zic cand suntem in "societate". Daca nu port sutien sanii transformati in arteziene uda tot ce intalnesc in cale, nefiind nici un absorbant care sa ii opreasca, dar ajung mai repede la ei. Daca port sutien nu reusesc sa il las prea bine in jos si sau el sau bluza revine peste gura copilului si ii scoate sanul, asa ca avem concert. Acum eu stiu ca nu sunt prea "dotata" si asta ar putea fi una din cauze, dar o bluza speciala nu ar rezolva oare o parte din problema? Caci am vazut ca se indeparteaza doar o bucata de material care ma gandesc ca nu mai revine singura tragand si sutienul dupa ea.
Si bluzei mele (cea mai comoda in 'domeniu') i s-a dus decolteul pana spre buric, desi Robert are abia trei luni. Pana va face 2-3-4 ani ma gandesc ca va avea nevoie de nasturi :)))))!
Cum ar fi cu o bluza pentru alaptat? Se poate testa la Eu si bebe. Pana maine la 10:00.
Se afișează postările cu eticheta Dorinte. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Dorinte. Afișați toate postările
miercuri, 11 aprilie 2012
luni, 12 decembrie 2011
Am nevoie....
-De o ora (macar) de liniste pe zi. O prefer dimineata, sa beau o cafea in liniste...oops, nu (prea) mai beau cafea... dar schimb cu ceai, fara sa aud de n ori mami, mami, mami, fara tras de pantaloni, fara plansete, fara asezari/ridicari/asezari pe parchet (ca nu mai pot si incep sa respir mai ceva ca o locomotiva).
-De sot, macar seara, acasa, la o ora rezonabila, nu dupa 20:00. Nu doar o saptamana si atat, numa' sa-mi dau seama ce bine e si apoi gata. Este bine si o saptamana caci la ce copil mofturos/plangaret/nemultumit am avut (circumstante atenuante - o noapte de febra si mai multe zile cu privirea plouata) nu stiu cum o scoteam la capat eu insami fiind "relativ racita", dar eu vreau mai mult. Tot timpul daca se poate. Hai fie, cu mici exceptii, dar mici...
-De o idee de cadou pentru colegul de camera (ala permanent, nu cel de imprumut pe care nu stiu cum voi reusi sa il expediez in dormitorul propriu), pentru luna viitoare cand va avea... cati ani?... 36? Cred ca da. De preferinta ceva de comandat pe net caci la toata burta mea plus copil de carat nu ma vad batand magazinele in cautare de...idei. Eu stiu ca ii voi darui inca un copil dar in ultima vreme am fost atat de lipsiti de timp si asa pe fuga incat simt nevoia sa il rasfat cu ceva frumos, surprinzator si foarte special. Ce sa fie? Ce sa fie?
-De un nume pentru copilul care vine tot luna viitoare. Sper sa nu se grabeasca pentru ca va ramane fara nume!!!! Sugestii???
-De hainute calcate (macar le-am spalat) pentru acelasi membru al familiei asteptat in ianuarie (cel fara nume). Eu am avut o tentativa dar cand sa le mai fac? Du tipa imediat ce vede ca ocupatia mea e alta decat tinut masinute in mana, sau asezarea tractoarelor pe deal (adica pe pernele tarate pe jos tot de el), sau in cazuri de nemultumire si disconfort, pusul "lemnelor" in remorca (mamica are mai multa dexteritate dacat baietelul), sau, in cazuri de nemultumire si disconfort, tinutul/plimbatul in brate prin casa dupa comanda lui.
Se ofera cineva?
-De "bocceluta" (bagajul) necesar la nastere. De o luna fac liste, listute si alte hartiute cu ce imi trebuie fara a se concretiza nimic. Ieri am fost la ultima mare 'sedinta' de shopping din anul asta, cu o astfel de listuta si m-am intors cu trei din multele lucruri trecute acolo. De ce? Pai la Real cel fara de egal era nu stiu ce centru de joaca pentru copii. Si ce daca Du e mai mititel? El a vrut sa se joace! Si s-a jucat... si s-a jucat... pana a vrut sa manance si mamica a uitat sa ia si o lingurita pe langa mancare (e si ea insarcinata, de...) si a trebuit sa scurtam sedinta. Si cum cumparaturile pentru casa erau gata, cele personale au fost amanate. Pe perioada nedeterminata ca eu nu ma mai vad la volan cu o burta de opt luni iar domnul nu stiu cand o fi disponibil.
-De cineva sa mearga la epilat in locul meu. No coment.
-De ceva mai multi bani de investit in ingrijirea personala. Imi doresc un unt de shea, un rimel super-super pe care nu l-am gasit inca dar il caut, niste schimbari prin garderoba de care nu m-am mai ocupat serios dupa nastere, chiar si pe la incaltaminte (desi acolo stau binisor), vreau si un ulei de argan si mai vreau si un parfum nou (ce daca am atatea?).
-De setul asta de scutece.
Il vreau!!!
-De mai mult timp petrecut cu domnul inimii mele. Este partea pe care am inceput sa o resimt din ce in ce mai tare. Suntem asa de prinsi cu cresterea copilului, cu nasterea ce urmeaza, cu casa inca neterminata, cu serviciul (unii din noi) ca nu mai avem timp sa fim noi, asa cum eram odata.
-Sa nu ma sara Mosul cumva. Mosule, stii ca am fost cuminte, da? Si ca "merit" sa vii! Si ca nu ai cum sa nu vii, ca eu te astept sa vii cu sacul plin. Nu stiu exact ce as vrea sa contina dar te descurci tu. Am incredere in tine!
Nu in ultimul rand am nevoie de curaj. De mult curaj caci cu cat se apropie mai mult un anumit eveniment cu atat se pare ca ma paraseste curajul. Nu vreau in spital... nu vreau sa il las pe Du fara mamica... nu mai vreau analize, taieturi, vorbe urate, spagi... Vreau sa il aduca barza pe celalalt micut. Sa vinaaaaa barzaaaaaaaaaaaaaaaa!
Si mai am nevoie acu'-acu' de o ciocolata. Cu muuuulta cacao. Si o carte buna pentru insomniile nocturne. Aaa, si ceva care sa imi calmeze durerile de bazin, care, norocul meu ca nu sunt zilnice.
Doar atat. Poate mai adaug mai tarziu.
Si mai am nevoie acu'-acu' de o ciocolata. Cu muuuulta cacao. Si o carte buna pentru insomniile nocturne. Aaa, si ceva care sa imi calmeze durerile de bazin, care, norocul meu ca nu sunt zilnice.
Doar atat. Poate mai adaug mai tarziu.
luni, 16 mai 2011
OF, OF, OF...
Cele romanesc, cu un singur 'f'.
Cel mai mare dintre ofuri este legat de lactatie. D. vrea sa suga mult, mult, mult, iar eu, hidratata corespunzator, mi-e teama ca nu mai fac fata. Adoarme ziua tot mai greu (doarme de doua ori pe zi) si se enerveaza ca el mai vrea si nu mai are de unde si podoaba mea capilara se reduce cu cel putin 10 fire la fiecare somn... Se trezeste noaptea tot mai des si suge fara oprire si cand face cate o scurta pauza iar eu incerc sa imi schimb pozitia, el crede ca nu ii mai dau si plange neconsolat, asa semi-adormit si eu ii explic ca mamica ii da cat vrea el (chiar daca ei i se pare ca nu mai e nimic si ii e teama de rani) dar el nu pare sa ma inteleaga. Si nu am elucidat inca misterul. Desi am remarcat ca unele hainute 's-au scurtat' si nu ii mai vin, cred totusi ca sunt dintii caci scaunele (de consistenta relativ moale) sunt cam 4 pe zi si in ultimele doua nopti am schimbat scutecul inclusiv noaptea. Sau poate si faptul ca s-a desprins tot mai mult de noi si isi ia caraus atunci cand se grabeste... Iar eu incep sa ma stresez (a cata oara?) ca poate nu-i mai este suficient laptele meu, ca poate ar trebui sa completez, ca el e deja mare....
Al doilea of este pentru consort si masina. Cu un timp in urma ne-am pus de-acord (mai mult el) sa vindem o masina ca este greu sa intretinem doua, ca nu ne permitem, ca poate mai tarziu cand terminam casa. Ce masina vindem? A mea ca, desi mai noua, este romaneasca si nu are servo-nu-stiu-ce, ca are tabla proasta, ca daca o tienem trebuie vopsita singurul avantaj fiind consumul si culoarea (era verdeeee) dar asta nu s-a pus. Zis si facut. Intr-o zi de martie (parca) masina mea a luat drumul pribegiei si noi am ramas cu o masina violet spre negru (rosu dupa parerea celor care au tradus cartea masinii) produs al companiei Ford. La inceput ne-a cam mirat consumul caci desi foloseam o singura masina (sau poate de-asta) banii pentru benzina erau, parca, mai multi. Eh, eu nu prea imi bat capul cu chestii de-astea. Daca atat consuma n-are decat. Dar consortul a inceput sa-si puna capul si internetul la lucru caci nu si nu, masina consuma mult si nu stie el de ce, ca nu e lucru curat. A mai vizitat un service, a mai vizitat altul, pareri impartite ca ba c-o fi aia, ba ailalta, adevaratul motiv iesind la iveala abia acum: niste rezistente microscopice de la o piesa minuscula care are rolul de a-i da masinii aerul necesar pentru arderea combustibilului (este traducerea in termenii mei) erau arse. Bine. Sa vedem cat costa... Nu doar scump, doamna, scump ci enorm. Nu, nu mai vreau sa vad cat costa... Am hotarat: era mai buna masina mea ca ea nu avea piese de-astea si avea consumul la jumatate si... si... si... si eu planuiam (pentru mai tarziu) achizitionarea unui ford ka, model nou, beige, tocmai pe placul meu... Care si-o mai lua ford, na! Caci acum urmeaza al treilea of... ca adica iar aman ceea ce doreste sufletul si tenul meu foarte, foarte mult. Uleiul de argan. Nu, nu l-am castigat. Dar il vreeeeauuuuuuu! Si nu am putut sa ma nasc si eu macar vara, ca pana la toamna cat mai e.... Nu vrea nimeni sa imi ia cadoul in avans?
A, si in familia noastra toata lumea conduce...
Cel mai mare dintre ofuri este legat de lactatie. D. vrea sa suga mult, mult, mult, iar eu, hidratata corespunzator, mi-e teama ca nu mai fac fata. Adoarme ziua tot mai greu (doarme de doua ori pe zi) si se enerveaza ca el mai vrea si nu mai are de unde si podoaba mea capilara se reduce cu cel putin 10 fire la fiecare somn... Se trezeste noaptea tot mai des si suge fara oprire si cand face cate o scurta pauza iar eu incerc sa imi schimb pozitia, el crede ca nu ii mai dau si plange neconsolat, asa semi-adormit si eu ii explic ca mamica ii da cat vrea el (chiar daca ei i se pare ca nu mai e nimic si ii e teama de rani) dar el nu pare sa ma inteleaga. Si nu am elucidat inca misterul. Desi am remarcat ca unele hainute 's-au scurtat' si nu ii mai vin, cred totusi ca sunt dintii caci scaunele (de consistenta relativ moale) sunt cam 4 pe zi si in ultimele doua nopti am schimbat scutecul inclusiv noaptea. Sau poate si faptul ca s-a desprins tot mai mult de noi si isi ia caraus atunci cand se grabeste... Iar eu incep sa ma stresez (a cata oara?) ca poate nu-i mai este suficient laptele meu, ca poate ar trebui sa completez, ca el e deja mare....Al doilea of este pentru consort si masina. Cu un timp in urma ne-am pus de-acord (mai mult el) sa vindem o masina ca este greu sa intretinem doua, ca nu ne permitem, ca poate mai tarziu cand terminam casa. Ce masina vindem? A mea ca, desi mai noua, este romaneasca si nu are servo-nu-stiu-ce, ca are tabla proasta, ca daca o tienem trebuie vopsita singurul avantaj fiind consumul si culoarea (era verdeeee) dar asta nu s-a pus. Zis si facut. Intr-o zi de martie (parca) masina mea a luat drumul pribegiei si noi am ramas cu o masina violet spre negru (rosu dupa parerea celor care au tradus cartea masinii) produs al companiei Ford. La inceput ne-a cam mirat consumul caci desi foloseam o singura masina (sau poate de-asta) banii pentru benzina erau, parca, mai multi. Eh, eu nu prea imi bat capul cu chestii de-astea. Daca atat consuma n-are decat. Dar consortul a inceput sa-si puna capul si internetul la lucru caci nu si nu, masina consuma mult si nu stie el de ce, ca nu e lucru curat. A mai vizitat un service, a mai vizitat altul, pareri impartite ca ba c-o fi aia, ba ailalta, adevaratul motiv iesind la iveala abia acum: niste rezistente microscopice de la o piesa minuscula care are rolul de a-i da masinii aerul necesar pentru arderea combustibilului (este traducerea in termenii mei) erau arse. Bine. Sa vedem cat costa... Nu doar scump, doamna, scump ci enorm. Nu, nu mai vreau sa vad cat costa... Am hotarat: era mai buna masina mea ca ea nu avea piese de-astea si avea consumul la jumatate si... si... si... si eu planuiam (pentru mai tarziu) achizitionarea unui ford ka, model nou, beige, tocmai pe placul meu... Care si-o mai lua ford, na! Caci acum urmeaza al treilea of... ca adica iar aman ceea ce doreste sufletul si tenul meu foarte, foarte mult. Uleiul de argan. Nu, nu l-am castigat. Dar il vreeeeauuuuuuu! Si nu am putut sa ma nasc si eu macar vara, ca pana la toamna cat mai e.... Nu vrea nimeni sa imi ia cadoul in avans?
A, si in familia noastra toata lumea conduce...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)


