Lilypie First Birthday tickers

Lilypie Second Birthday tickers

Lilypie Third Birthday tickers

Lilypie Third Birthday tickers
Se afișează postările cu eticheta Eticheta scutecitului textil. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Eticheta scutecitului textil. Afișați toate postările

marți, 17 aprilie 2012

Scutecit textil (partea a doua)




Sarbatorim saptamana scutecelor lavabile  si cum o alta postare despre experienta mea versus scutecit textil tot asteapta sa fie finalizata nu cred ca as fi putut gasi un prilej mai potrivit pentru a-mi asterne in sfarsit gandurile pe hartie.

Am inceput cu aproape un an in urma, cu un pachet de 5 Pop-in si un BumGenius organic (Doamne, ce scump mi s-a parut asta! Dar merita!), cand Du avea 13 luni. La scurt timp am adaugat 4 Patapum  si inca 3 BumGenius cu buzunar (si la un pret mai decent :))) ), de aceasta data. Nu mi s-a parut nici pe departe atat de complicat cum ma asteptam si am trecut scutecitul textil in dreptul experientelor placute. Mi-au placut foarte mult culorile, diferitele modele si pantalonii au inceput sa se aseze mai bine pe partea dorsala, scapata de rotunjimile bebelusiei, a lui Du. Si am continuat fericiti scutecitul textil despre care am povestit aici cu speranta ca pana se va naste Robert, Du va prefera scutecelor olita.

Dar apoi s-a nascut Robert. Si cand l-am vazut asa de mic (eram si eu invatata cu Du, care luase dintr-odata dimensiuni de urias si nici gand de mult asteptatul training la olita), cu picioarele asa de subtiri am ales sa folosesc scutece de unica folosinta pentru inceput. Imi era cumva teama, nu stiu de ce, si tot amanam pe maine, si iar maine, si iar maine. Asa a trecut prima luna, apoi jumatate din a doua si cum Robert a crescut intr-o luna cat altii in doua iar eu am devenit foarte fericita posesoare a doua pufosenii, mi-am facut curaj si am incercat pe pufos  pufosenia verde, de care m-am si indragostit. Este idealul meu de scutec. Subtire, ingust, cu talie joasa, cu cea mai delicioasa culoare (iubesc verdele!), cu un material pufos la exterior, dar si super absorbant. Am avut putine accidente cu el si doar cand Robert a dormit mai mult timp pe burta, dar el fiind un copil "havy wetters" a avut scapari si cu pampersul schimbat la trei, maxim patru ore. Acest scutec a ramas al lui Robert. Mai folosesc tot pentru el doua BumGenius si cum am doua inserturi in plus, dupa ce il folosesc spal repede chilotelul (se usuca destul de repede) si il folosesc cu alt insert curat. Am, practic, patru scutece in loc de doua. Si ii mai pun Pop-in-uri dupa caz. Noaptea, de cand a inceput sa doarma 6-7 ore legate, folosesc un pampers caci inca nu am gasit scutecul care sa stea cu succes in fata abundentelor nocturne si nu pot si nu vreau sa trezesc copilul pentru a-l schimba.
Pufosenia Itti Bitti tutto a ramas la Du. Este un pic mai gros decat D'lish si poate si un pic mai absorbant. Si cum de un timp dimineata scutecul lui Du parea rezonabil, mi-am facut curaj si l-am folosit pe timp de noapte. Nu au existat scapari! Noaptea urmatoare am incercat un Patapum + absorbant de canepa. Iarasi succes! Deci aici, la Du, adio Pampers! Sper sa rezolvam in scurt timp si "problemele nocturne" ale lui Robert. O solutie ar fi folosirea mai multor inserturi dar nu imi place sa pun mai mult de doua si asta doar noaptea, caci pe timpul zilei prefer sa schimb scutecele mai des dar sa folosesc un singur insert, chiar daca asta presupune spalarea lor foarte des. De fapt voi mai avea nevoie de cateva daca Du nu va da nici un semn de renuntare la scutece. Mi-ar placea sa incerc si Pop-in New Generation, sau Fuzzi Bunz Elite One Size, sau acest Charlie Banana.

Scutecitul textil nu e deloc de speriat, asa cum am crezut eu (si multe din cunostintele mele) inainte sa le folosesc. Am avut curaj sa le incerc dupa ce am citit parerile mai multor mamici si am plecat la drum cu multa informatie. Astfel ca nu m-am impacientat cand am remarcat un usor miros dupa mai mult timp de folosire, ci pur si simplu le-am spalat la o temperatura mai mare (60 de grade). Am cumparat odata cu ele si detergent din bila de bou, care cred ca se gaseste peste tot pe unde se gasesc scutece textile, pe care il pun peste petele ciocolatii. Mai folosesc uneori si vanish care este la fel de eficient dar nu si bio. Am incercat si nucile de sapun dar nu cu prea mare succes. Acum le folosesc daca spal manual (am patit-o cand mi s-a stricat masina de spalat) caci nu fac multa spuma si e mai usor la clatire.

Ca si impedimente ar fi:
-banii destul de multi care trebuiesc investiti initial, dar daca calculam cati bani se duc lunar pe cele de unica folosinta iesim cu mult pe plus.
-se schimba mai des decat un pampers. Depinde si de copil dar o medie ar fi de doua-trei ore. Eu cand am vrut sa vad puterea de absorbtie a celor doua Itti Bitti le-am lasat pana ce umezeala a inceput sa iasa si daca la Du au rezistat peste 4 ore (ziua), la Robert au trebuit schimbate la maxim 3 ore.
-cu timpul inserturile nu mai sunt la fel de albe ci capata o nuanta de gri (nu si in cazul celor Pop-in care au inserturile in culorile chilotelului). Pentru mine nu este o problema. Sigur ca mi-ar fi placut sa se mentina albe si stralucitoare dar m-am gandit ca se comporta natural, ca si hainele albe care cu timpul isi pierd din stralucire. Si scutecele sunt din materiale naturale si mai sunt si foarte des folosite si spalate, deci este normal.
-trebuiesc curatate de probleme. Eu am rezolvat punctul asta folosind hartia de protectie si expunerea la soare.

Imi plac! Sunt colorate, vesele, unele chiar pufoase, economice, sanatoase (nici cu pampers nu au existat iritatii de scutec dar materialele din care sunt fabricate sunt departe de a fi sanatoase). Imi doresc macar cate unul din fiecare marca, sa testez, sa compar plusurile si/sau minusurile dintre unul si altul, sau altul, sau altul... Inceputul a fost greu ca acum nu m-as mai opri!




marți, 7 iunie 2011

Cum am inceput sa ne intelegem

De cateva zile am copil binedispus. Se trezeste razand, se joaca si din cand in cand se intoarce la mine sa imi zambeasca, pana si in somn zambeste. Da, este iar fericit! Inca se trezeste noaptea, daca sunt norocoasa cam pe la trei-patru prima data si apoi la cinci, la sase, la sapte si la opt se trezeste de tot. La celelalte ore se trezeste si asteapta. Ce? Cum ce? Lapticul! Ca mami ii da, cand vrea el si de cate ori vrea si pana se va intarca singur. Am zis! Inca nu stim decat eu si tati dar ce conteaza? Eu m-am linistit, tati ma sustine, copilul suge cand vrea ca are ce, si toti suntem fericiti.
Asadar, dupa ce mi-au zis fetele ca se poate, am inceput o cautare intensa pe net, m-am convins si am lasat copilul sa hotarasca pana cand vrea sa suga. Este cel mai bine pentru toti, nu? Eu nu ma mai stresez cum sa fac, tati nu se mai trezeste in miez de noapte sa incalzeasca biberoane ca daca pleaca mami se trezeste toata strada, iar copilul face ce ii place lui cel mai mult. Ba si mai mult: daca pana acum la trezire nu mai cerea sa suga (ma rog, dupa ce suge la 5, la 6 si la 7 e de inteles, nu?), ei bine acum vrea. Si mai vrea si in timpul zilei la alte ore decat cele stabilite de comun acord. Si eu ma conformez, ce sa fac? Si prestez, si prestez iar, si prestez din nou... dar am copil fericit si vesel si razacios.
O alta schimbare o reprezinta trecerea la scutece textile. Astazi a fost prima zi. Inceputa cu mari emotii dar terminata cu bine si cu o problema problematica exact inainte de baita, fara pete (hartia de protectie si-a facut bine treaba. Si documentatia mea, desigur, dar despre asta nu vorbim ca eu sunt o modesta...) datatoare de batai de cap. Nu se pun greu. Nu ma asteptam sa reusesc asa, din prima, fara probleme. Cand le-am vazut au inceput sa imi umble prin cap o gramada de intrebari: cum sa le pun, daca nu mai stiu sa prind inserturile, daca nu le pot aseza, cum pun hartia, cu care parte spre scutec si care spre copil, dar este chiar simplu. Nu regret deloc, dar deloc, investitia si in curand voi mai achizitiona inca 10 pentru o "scuteceala" full time. Eu sunt o persoana extrem de comoda si daca nu ar fi fost sa vina acest al doilea copil nu cred ca as fi optat vreodata pentru scutecele textile caci pampersul mi se parea idealul idealului. Si rau as fi facut. Mi-era teama ca diferenta ar putea fi prea mare si eu as putea intampina dificultati la asezarea lor pe copil, dar m-am linistit si in aceasta privinta si m-a cuprins o euforie asa ca atunci cand achizitionez ceva ce imi doream demult pentru mine (o rochita, spre exemplu). Deci ce mai, sunt incantata!
Celalalt copil inca nu se "vede". Nu imi da greturi, doar ameteli, desi micul meu dejun este servit in continuare intre 11 si 12. Daca la prima sarcina ma trezeam si in loc sa alerg la frigider decideam sa mai lenevesc in pat ziua respectiva plus urmatoarele trei erau compromise (stari de voma dupa care nu mai puteam manca nimic). Acum nu. Totul pare in regula. Nu m-am cantarit, dar cu o saptamana sau doua "inainte" aveam 51kg. La prima sarcina am plecat de la 50, am scazut la 48 si apoi am reusit sa ajung la 72 de kg (eram imensa). Sper ca de aceasta data sa nu repet performanta, mai ales ca acum am plecat si cu un pic de burtica, ceea ce inainte nu exista... Singura diferenta ar fi ca acum silueta mea este atent supravegheata de Danutz, deci chiar nu cred ca as avea cum sa reusesc... Si nu, sa nu cumva sa ma asez si sa raman asezata mai mult de un minut ca doar se stie unde duce lipsa miscarii, si da-le incolo de clatite ca se pun. Mai bine folosim timpul alergand unii dupa altii! Daca mi-am exprimat astfel de temeri de fata cu copilul...
Si daca in sfarsit se pare ca a venit vara, si in vietile noastre lucrurile par a se aranja spre bine.

miercuri, 18 mai 2011

Rezolvari

De cateva zile a iesit soarele. Nu ala anemic pe care l-am mai vazut sclipind dintre nori ci cel adevarat, de vara. Astazi am indraznit chiar sa iesim afara in pantaloni scurti, nu pentru mult timp caci soarele ardea prea tare(!) si a fost asa bineeee! Speram ca vremea frumoasa sa ne imbunatateasca si starea de spirit (zen-ul meu a plecat la plimbare) putin zdruncinata in urma anumitor evenimente.
De altfel lucrurile merg spre bine. Dupa ce cu vreo doua nopti in urma D. a atins apogeul la supt si eu la schimbat, situatia pare sa se fi ameliorat. Noaptea trecuta nu am mai schimbat scutec si prima strigare a fost parca pe la 3, iar azi a fost o singura problema mare si dificila de curatat.
Si problema cu masina s-a rezolvat pe cai amiabile si fara secatuirea completa a cardului personal pe care, deloc elegant, mi l-a sustras consortul, caci impricinata piesa a fost 'imprumutata' de la alt ford care a considerat ca se poate lipsi de ea.
Cu lapticul situatia este aceeasi. Sanii sunt moi chiar si dimineata, dar dupa atata supt cum sa fie? La acest capitol se lucreaza intens si cu eforturi sustinute si repetate: scriu cu ulcica de suc proaspat de fructe langa mine, iar in bucataria personala se gaseste o oala aburinda plina cu ceai de lactatie abia ridicata de pe foc. Si ce daca fac ture-ture dormitor-baie, baie-dormitor si iarasi, si iarasi?!? Numa' lapte sa fie... si parul sa se regenereze ca in modul actual voi ramane fara pana la sfarsitul anului. Scalpul meu inca mai plange dupa ce a fost deposedat in mod brutal de un numar considerabil de fire cu 30 de minute in urma. Probabil ca cineva din neamul meu sau al consortului trebuie sa se fi intersectat candva cu vreun indian si de-acolo mi se trage, caci altfel de unde apucaturile astea?
Inca o problema nesolutionata, stiuta doar de mine, o reprezinta scutecele. Copilul meu are putin peste un an si eu abia acum am descoperit scutecele textile. Si m-am indragostit de ele. Sunt atat de frumoase, atat de frumos colorate, atat de... ce sa mai, vreau si eu.... M-am tot sucit, am citit pe bloguri experientele mamicilor care le folosesc cu succes (deci se poate), m-am uitat la preturi si la final, documentata bine de tot, am adus problema in fata sotului. El: ca e prea tarziu, ca acum nu ar mai fi nici o economie, ca trebuie sa invatam copilul la olita de acum, ca e mare si doar in cazul existentei unui alt copil luam in calcul varianta. Si eu ce sa zic? Are dreptate oare? Nu prea am argumente sa il combat el nefiind eco decat in ce priveste mancarea copilului. (Apropos, e prima data cand gradina noastra goala pana acum gazduieste cartofi, morcovi, dovlecei, broccolli si alte minunatii, culmea, puse de noi(???) si 100% bio. Wow!) Deci se (mai) merita investitia? Iata la ce trebuie sa raspund repede-repede. De ce mamicilor nu li s-o fi dand nici o prima? Macar odata pe an. Ar fi fost o solutie sa nu mai gandesc rational (m-a invatat sotul) si sa iau cu asalt magazinele online cu toate bunatatile la care jinduiesc. Nu e corect!!!