Lilypie First Birthday tickers

Lilypie Second Birthday tickers

Lilypie Third Birthday tickers

Lilypie Third Birthday tickers
Se afișează postările cu eticheta Eticheta de concurs. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Eticheta de concurs. Afișați toate postările

miercuri, 10 octombrie 2012

Aniversare (cu premii!) la KaBea

UPDATE: Ce surpriza! Dar ce surpriza!!! Recunosc, m-am dezumflat cand am inteles din comentariile primite pe mail ca se prelungeste concursul... dar cand am vazut ca se suplimenteaza... si cu ce se suplimenteaza mi-a trecut dezamagirea (eh, sa imi spuna cineva de ce-a murit pisica :D) instant. Hmmm, cred ca mi-ar fi greu sa aleg eu unul din cele doua premii.
Sakura ceafoartegrabita m-a mentionat intr-un soi de leapsa-concurs. Sa incercam, deci, sa dam curs invitatiei!
De vreo doi ani m-am indragostit de produsele naturale, facute cu simtul raspunderii pentru clienti mofturosi si foarte pretentiosi asa cum sunt... mai bine nu dam nume :), deci cum sa nu imi placa concursul acesta? Si desi am o baie foarte dotata (cu cele mai bio sapunuri, samponul, bio si el, creme si cremute si lotiuni si masti care mai de care mai bio) inca nu mi-am gasit balsamul ideal, care sa lase parul atat de fin incat degetele lui Du sa treaca noaptea (macar) prin el fara sa le simt? Ma intreb daca el este balsamul visurilor mele. L-as incerca!
O crema perfecta iar nu am gasit, dar asta e mai putin important. De pielea fetei mele inca nu trage nimeni! As vrea totusi sa contina ulei de argan si un miros frumos, poate a crin, magnolie, margaritar. Crema mea de acum, desi este eficienta, nu imi place cum miroase si vad ca tind sa o folosesc tot mai rar, ceea ce e foarte rau. Mamicile cu doi copii (unul mic si sugator de 10*10 ori pe noapte) stiu de ce.
Leapsa nu stiu cui sa o mai pasez in al 12-lea ceas. Dar daca vrea cineva, sa se simta liber sa o preia.
Multi ani inainte, KaBea!

joi, 27 septembrie 2012

Bebelusi purtati

Se apropie saptamana internationala a bebelusilor purtati.
Inca intalnesc peste tot oameni surprinsi ca ne ducem copiii in brate. Si surpriza nu e totusi prea mare atunci cand purtatul este Robert, dar cand in dreptul capului meu rasare inca un cap blond, al unui copil de peste doi ani, ochii se deschid a mirare, limba plescaie nervoasa si buzele lasa cuvintele sa curga: dar ce-are, mama, de nu merge pe jos? Nu ar fi bine sa faca si el miscare?Nu are nimic. Vrea sa se simta la adapost de oamenii critici.
Mai rau este ca Du vrea doar in brate, fara nici un sistem de purtare si fratele lui mi-e teama ca ii calca pe urme. Dar daca ar veni la noi un  mei tai ce se gaseste intr-un magazin cu tot felul de "purtatoare"? Oare mi-as salva o parte din spate si maini?
Sau mai degraba sa imi fie teama ca ar trebui sa mai fac rost de unul? Caci la noi fiecare lucru e greu si indelung disputat si nu, nu castiga intotdeauna Du :)


De ce ne purtam copiii? Pentru ca ei ne cer, pentru ca lor le place, pentru ca si noua ne place!

vineri, 23 martie 2012

In ce ne purtam copiii?

Du a fost purtat pana la aproape doi ani in brate. Am incercat sa il pun pe la 6 luni intr-un marsupiu dar nu ne-am inteles, eu si marsupiul, asa ca ne-am despartit, deloc cordial. Pe la vreun an am descoperit slingurile si wrapurile pe poarta-ma.ro. Le-am studiat, mi-au placut, dar umerii (mai ales unul singur) nu reprezinta punctul meu forte (mama ce m-a mai traumatizat ghiozdanul de scoala :))) ). Poate daca le-as fi gasit la inceputurile noastre de parrenting.... Desi, recunosc, eram tare ingrijorata de ce voi face eu cu atatia metri de material...
Apoi, pe la sfarsitul anului trecut a venit mosul cu o Manduca de care nu am reusit sa ma bucur pana mai acum o luna din cauza de burta mare/operatie de cezariana. Planul initial era asa: pun copilul mare in carut, asez copilul mic in Manduca si ne dam dusi cu orele de acasa. Dar cum nu se potrivesc socotelile de acasa cu cele de la piata m-am vazut nevoita sa optez pentru planul B: copilul mic, care mi se pare prea mic pentru Manduca (si care urla de nu il pot aseza si ma tot intreb unde gresesc) a ajuns in carut si Du in Manduca, care Du vrea pe jos cand nu vreau eu (il scot/pun mai greu, sunt si eu mare si neindemanatica, deh) si ar sta muuult mai bine in carut de unde poate cobori cand vrea el... Asa ca ma tot gandesc cum ar fi sa avem un wrap? Un Boba Wrap? Mai ales ca am vazut cum se leaga si nu pare prea greu.
Il pune la bataie Kiddy Shop cu ocazia lansarii site-ului http://www.babywearing.ro/.

joi, 8 martie 2012

Concurs de 8 martie!

Unde? Aici. Si este foarte simplu si frumos. Iar premiile sunt oferite iasicomanda si constau in trei vouchere cu care se poate cumpara ceea ce au ei in stoc la finalizarea concursului. Sunt atatea jucarii faine pe acolo incat, personal, cu mare greutate m-as putea incadra in oricare din suma respectivelor vouchere. Inscrierea presupune un simplu comentariu la postarea concurs-pentru-mamici de  pe blogul Laurei Frunza care sa contina versuri pentru mame.
Frumos, nu?

sâmbătă, 14 ianuarie 2012

Despre ceva ce imi place

M-am tot luat cu 'treburile gospodaresti' (a se intelege gatit cu greu si doar strictul necesar, spalat pe jos cu si mai mare greutate, plimbat si spalat copil si cam atat. Eh, asta e viata cand mai ai mai putin de o saptamana pana la nastere plus alte cateva inconveniente!) si apoi nu eram chiar sigura ca vreau sa particip la concursul de aici de pe  kiddyshop de care eu stiu de pe pe Facebook de cand a aparut. Nu pentru ca nu ar fi mai mult decat atractiv, dar nu imi place mie sa ma bag asa peste tot si nici nu stiam ca voi avea timp sa scriu, caci asta da, imi place. Imi place sa povestesc despre persoane pe care le admir, a caror munca ma face sa le admir si mai mult. Pe blogul Ralucai am ajuns in cautare de informatii despre alt mod de crestere a copiilor atunci cand ceea ce stiam si primeam de la cei din jur a inceput sa ma nemultumeasca. Am gasit un blog plin de informatii utile scrise de o mamica pe care am inceput sa o apreciez tot mai mult pentru ceea ce reuseste sa faca si atunci cand a deschis acest magazin recunosc, am inceput sa o apreciez si mai mult, asa cum apreciez toate mamicile ce au reusit sa isi faca un business pentru a putea fi aproape de copiii lor si a-si castiga existenta in acelasi timp. Si sunt destule care au reusit cum ar fi, de exemplu, mamica papuceilor Tikki, cea a caror delicii tocmai le-am descoperit pe propria piele (ma refer la Lia, delicii pentru piele. Cand o sa am ceva timp pun link-urile), adelle.ro, eu si bebe, bodybebe si altele care nu imi vin acum in minte. Despre Kiddyshop as vrea sa spun ca este un magazin foarte bine structurat, cu produse foarte bine descrise ceea ce eu consider foarte util, caci asa pot cunoaste cat de cat calitatile unui scutec lavabil, spre exemplu, sau asa poti afla ce carrier ti se potriveste cel mai bine.
Eu mi-as dori (cel putin) un sutien pentru alaptare, botoseii astia si cred ca o sa imi mai trebuiasca si niste scutece odata cu venirea celui de-al doilea mostenitor caci vad ca primul nu da semne ca ar renunta la ele. Si referitor la olita o sa am nevoie si de niste chilotei de antrenament (aici mi-ar placea sa gasesc cu ceva desene pe ei ca sa fie mai atractivi pentru micut. Deci Raluca, daca se poate...). Cuprinde o arie destul de larga de produse: de ingrijire a bebelusilor, produse pentru purtarea acestora, scutece lavabile, produse la care viseaza fiecare mamica si viitoare mamica, hainute din lana pentru copii si multe altele pe care le veti descoperi 'facand' o mica vizita la kidyshop.
Din setul cadou cel mai mult imi doresc balsamul pentru mameloane. La primul copil nu stiam ceva mai bun decat garmastanul care este foarte eficient, dar de atunci gandirea mea a suferit muuuulte schimbari si cred ca as da credit unui produs bio chiar daca nu l-am incercat personal. Vergeturi nu am deci produsul respectiv l-as face cadou unei prietene mai putin norocoase.

Deci am numai cuvinte de lauda despre kidyshop (ma face sa ma gandesc ce as putea face si eu de acasa pentru a nu fi nevoita sa imi las copiii cand va trebui sa ma intorc la serviciu). Am vazut ca una din dorintele Ralucai pentru 2012 era ca acest magazin sa mearga pentru a nu fi nevoita sa se intoarca la serviciu si eu ii doresc din suflet acest lucru.

luni, 19 decembrie 2011

Postare castigatoare!

Imi ajunge la ureche o chemare de departe: mami! Reusesc cu greu sa deschid ochii, apoi si gura si raspund: da mami. Puiul se intoarce, isi aseaza capul pe perna mea, langa capul meu, si mai aproape de capul meu daca este posibil, isi aseaza mainile mai 'adanc' in parul meu (astazi ma tund!) si se linisteste pentru inca cinci minute. Eu, inca nauca de somn dupa ce am petrecut doua-trei ore din noapte intorcandu-ma, atat de gratios cat poate o gravida in ultima luna de sarcina, de pe o parte pe cealalta si inapoi si iar si  iar... sau bantuind internetul pentru putin timp caci celalalt copil a inceput sa se zbata prea tare, ma intreb cam cat o fi ceasul. Imi arunc un ochi semideschis pe telefon. Este 08:00. Incredibil! Copilul m-a lasat sa dorm o ora in plus exact atunci cand aveam nevoie. Ce copil bun am! Se trezeste si imi cere pe rand ham-ham (papucii), biscuit de rontait pana e gata mancarea, masina mare si in final tractorul pe care mi le flutura pe langa fata si dupa ce i le dau pe toate imi spune ca vrea jos. Bine. Cu pareri de rau parasesc si eu asternutul si ii fac mancarea. Ceva mai tarziu vad ca se duce dupa usa unde intarzie cateva secunde si apoi imi anunta tata. Bine, te schimba mamica. Dar vai! Scutecul s-a dovedit neincapator. Pijamaua de care nu ma lasase inca sa il schimb imi prezinta niste urme generoase de ciocolata cu cappucino. Respir adanc (nu chiar ca nu imi permite celalalt) si ma pun pe treaba. Schimb copilul, fug cu pijamaua la baie unde torn peste pete o cantitate generoasa de vanish (avem in plan detergenti bio dar step by step) si ma intreb daca o fi cumva un semn, ca doar azi se anunta castigatorii in urma campaniei de testare de Manduci. Nu! Eu nu am castigat nici un concurs cu exceptia unui produs Bodybebe iar despre review-uri am citit atat de multe si atat de bune (numai in pielea Cristinei care trebuie sa decida castigatorii nu as vrea sa fiu) si detaliate, de la mame cu multa experienta in ale purtatului ca nici nu as putea sa ma gandesc.
Dar curiozitatea este mare. Vreau sa vad totusi la ce s-a oprit Cristina. Pornesc calculatorul. Ma vede piticul si cere insistent "tractoare". Imposibil de accesat alta pagina in afara celei solicitate. Timpul ma preseaza caci ma asteapta o zi grea cu plecari in mijloace de transport in comun cu tot cu burta plus copil ce mai trebuia si imbracat (iar) si mai multe probleme ce se cer rezolvate in timp scurt. Intr-o clipa de neatentie reusesc sa deschid pagina care ma interesa si vad rezultatele. Citesc odata, mai citesc odata si inca odata (atat mi-a permis timpul) si convinsa ca nu am vazut bine opresc calculatorul, imbrac copilul, arunc si pe mine niste haine (singurele care ma mai cuprind) si zbor spre statie.
Am avut parte de un copil exemplar care a stat la frizerie atat de linistit de am zis ca nu-i al meu si apoi cu taticul lui care ni s-a alaturat pentru a-mi putea si eu vedea de niste lucruri femeiesti de mult amanate.
Intorsi acasa cu intarziere pentru masa si somn, odata adormit copilul, las orice treaba urgenta si intru iar pe net sa ma conving de adevar. Da! Accesez si linkul pus care ma duce pe blogul meu, deci e adevarat. Am castigat o Manduca cu toate accesoriile puse la bataie! Inca nu pot sa cred. Mi-a fost teama sa marturisesc si fata de mine insami cat mi-a placut Manduca, caci cel putin in aceasta perioada nu mi-as putea permite o asa achizitie (indiferent cat de mult mi-ar trebui) avand de luat in calcul o nastere (si toata lumea stie cum merg lucrurile in spitalele noastre) plus inca alte cheltuieli neprevazute sau prevazute. Se impunea deci o amanare. Dar cineva acolo sus ma iubeste si a stiut ca am nevoie de ea. Si avem si noi o Manduca in care sa purtam copiii doritori, din care sa alaptam copilul care va veni si cu care sa nu mai simt dureri de spate si umeri. Un vis!
Nu pot decat sa prezint toate multumirile Cristinei pentru lucrurile extraordinare pe care le face!

joi, 24 noiembrie 2011

Alaptatul. Cel nocturn

Prima mea experienta in alaptat s-a incheiat cand copilul avea 15 luni, adica cu 4 luni in urma. Totul s-a terminat treptat si "ajutorul" pe care l-am dat copilului in renuntarea la san a constat in faptul ca nu i-am mai oferit eu sanul ci am asteptat sa il ceara (nici nu i l-am refuzat) suplimentand si cu o canuta cu alt lapte. Am optat pentru aceasta deoarece cand micutul a implinit 12 luni am constatat ivirea unei noi sarcini, insa si acum regret "ajutorul pe care i l-am dat influentata mai mult sau mai putin de persoanele din jurul meu care au mizat pe sanatatea mea precara din acea perioada. Dar nu voi scrie acum despre regretele mele caci aceasta este o postare despre alaptat pe timp de noapte.
Cred ca cele mai multe mamici, chiar si cele cu adevarat pregatite si informate, au avut parte de cele mai diverse surprize si lucruri neasteptate atunci cand au dat nastere unui copil. In timpul celor 9 luni de sarcina evident ca cercul meu de prietene era format in mare parte de mamici si viitoare mamici cu care schimbam impresii. Am fost astfel sfatuita sa ma odihnesc cat mai mult ca dupa nastere "voi vedea eu". La unele lamentari ale mele, cand eram in maternitate de 7 zile si nascusem deja de 6, ca as vrea acasa cineva mi-a spus: lasa, fii multumita ca acasa o sa te trezesti toata noaptea, nu la trei ore si cu pauza de 6 ore intre 0:00 si 6:00. M-am gandit ca da, asa s-ar putea sa fie, dar nu mai voiam sa ma duc la trei ore sa imi vad propriul copil si eu am luat lucrurile astea (gen trezit nocturn) destul de usor caci foarte rar am avut probleme cu trezitul si sunt de cand ma stiu destul de matinala.
Intradevar, odata ajunsa acasa am constatat ca pe langa trezitul de 3-4-5 ori pe noapte pentru supt trebuia schimbat si scutecul ceea ce in maternitate nu faceam eu, operatiuni ce insumau destul de mult timp la o mama neindemanatica. Asta m-a facut sa ma simt epuizata in unele zile dar, in astfel de zile profitam de somnul copilului si adormeam si eu de multe ori cu el peste burtica mea.
Mai pe la 6-7 luni, cand multe mamici se laudau cu cel mult o trezire pe noapte plus una intre orele 6:00 si 7:00 (eu trezirile de la 6:00 incolo le numeam de zi :)) m-au facut sa suplimentez suptul de seara cu biberon tot cu lapte matern (nu a primit alt lapte pana la 15 luni) dar rezultatul a fost acelasi: adormit la 21:00, trezit la 23:00, 2:00, 3:00, 5:00 si apoi fara numar intre 6:00 si 8:00-9:00. Am mai fost sfatuita sa incerc cu niste cereale ceea ce, in prostia mea, am si facut pentru doua-trei seri dupa care, rezultatul fiind inexistent, am renuntat si nici nu am mai incercat sa modific ritmul copilului. Mi-am zis ca daca se trezeste cu siguranta ca are el un motiv si eu sunt acolo pentru el, de ce sa incerc sa il dresez cumva cand pot sa ii dau lapte si alintari cat doreste? Si asa am facut.
Atunci cand eram intrebata daca se mai trezeste noaptea (asta undeva pe la un an) si raspundeam ca da, de cateva ori (cel putin 3) eram oarecum indrumata sa il intarc sau sa ii dau o masa de mancare solida seara. Am raspuns simplu: sorry, dar copilul meu nu va servi sarmale seara (inca nu serveste deloc). Eu urmaresc sa ne fie bine amandurora si nu doar acum ci si mai tarziu. Rezultatul? Am fost caracterizata ca fiind o mama foarte stricta si nu neaparat in sensul bun. 
Undeva pe la 14 luni trezirile nocturne s-au rarit la maxim doua si inca mai cerea san cand il adormeam si dimineata la trezire cand renuntase definitiv la trezirile din timpul noptii.
Acum nu mai suge, dar uneori se trezeste si ma striga sau doar imi cauta parul cu manutele pentru ca apoi sa adoarma imediat. Ceea ce vreau sa spun cu asta este ca nu cred ca un copil se trezeste noaptea pentru ca nu este satul sau pentru ca laptele matern nu este la fel de consistent ca cel formula. Nevoile lui pot fi si de alta natura, dar prin alaptat el stie ca mamica lui este langa el iar el este in siguranta.
Ca si concluzie nu pot spune ca mie personal mi-a fost greu sa ma trezesc noaptea, dar, cum am spus, niciodata nu am simtit nevoia acuta de somn. Cu exceptii desigur, cum ar fi o noapte pierduta, sau un program deosebit de incarcat sustinut mai multe zile consecutiv, dar cred ca organismul nostru este programat in asa fel incat sa faca fata nevoilor unui bebelus fie ca asta presupune multe treziri pe noapte pentru supt sau, dimpotriva, un program mai mult decat obositor in timpul zilei la un copil nealaptat sa zicem. Si spun asta pentru ca noi (eu si copilul) ne-am inteles destul de bine si am rezolvat multe crize si dureri prin alaptat zi si noapte.
Acum ma pregatesc pentru a doua experienta si da, mi-e teama ca va fi mult mai greu pentru ca ziua ma epuizeaza copilul actual in asa fel ca cu toate insomniile generale ale gravidelor eu dupa ce imi asez capul pe perna ma mai trezeste doar fi-miu cand se semi-trezeste si incepe sa ma traga de par, ca altfel s-a mai trezit el si a adormit in sezut cu capul peste mine fara sa simt ceva pana ce l-a asezat sotul intr-o pozitie decenta de somn. Dar asta nu ma face sa vreau mai putin sa alaptez. Dimpotriva, daca voi intampina probleme de data asta stiu cui sa ma adresez.
Ma ajuti, Rox, asa-i?

luni, 9 mai 2011

Concurs

Am descoperit intamplator, cautand informatii despre uleiul de argan , un concurs aici http://organicinromania.blogspot.com/2011/05/concurs-biobunatati-cu-ulei-de-argan.html. Am citit si rascitit tot ce am gasit despre acest ulei si m-am convins ca imi trebuie neaparat. Am luat la puricat magazinele naturiste din micutul oras unde locuiesc si, mare surpriza, l-am descoperit. L-am studiat pe toate partile si am decis: il vreau. Itreb despre pret si vanzatoarea incepe sa imi enumere proprietatile: este presat la rece, este bio 100% (stiu ca de-aia il caut), este o minune si face minuni pentru fatza etc si cost 110 lei. Ma mai uit odata cu parere de rau. Scump doamna, scump! De un an de zile prioritatile mele sunt altele. Ies pe usa magazinului calculind in minte cate luni mai sunt pana la ziua mea si pe cine sa fac atent ce mi-as dori eu mai mult si mai mult. Dar pana la ziua mea mai e muuult. Si cu putin noroc poate o sa il am?!!? Iata obiectul dorintelor mele http://www.olivo.ro/product.php?id_product=258.
Regulamentul concursului cere sa descriu si alte doua produse pe care le-as dori. Eu va spun doar atat: intrati si vedeti daca va puteti opri doar la doua... Si am cautat doar pentru mine caci tinand cont de prioritati baietelul meu este 'dotat' cu tot (ma rog, aproape tot) ceea ce are nevoie.
M-am oprit totusi la o crema cu masline http://biobunatati.ro/product.php?id_product=1105 si ceva pentru lumina ochilor caci nu s-a putut altfel http://biobunatati.ro/product.php?id_product=1581. De respectiva crema are nevoie tenul meu. Intotdeauan am avut diverse probleme cu tenul, cea mai grava pana acum fiind acneea iar acum, la 30 de ani, ridurile caci cine sta in calea timpului? Am folosit multe produse pe baza uleiului de masline. Au fost bune. Dar nu atat de bune pe cat este aceasta crema caci, credeti-ma, m-am documentat si am citit parerea celor care au folosit-o. Pana mai acum o perioada recunosc ca problemele tenului nu ma stresau atat de mult, dar timpul trece, au aparut ridurile si privirile din oglinda m-au facut sa reactionez. Sunt femeie, ce sa fac? Nu imi plac ridurile. Si desi in ultima vreme timpul meu pare sa se fi comprimat, imi place sa ma ingrijesc, sa arat atat de impecabil cum poate o mama la 30 de ani.
Despre celalalt produs? Ce ar fi de spus decat ca mamele stiu cel mai bine. Intotdeauna mi-am dorit ce e mai bun pentru copilul meu chiar daca nu mi-am permis mereu. Vreau ca baietelul meu sa fie fericit, lipsit de problemele specifice varstei de un an si cele mai multe (boli de piele, afectiuni ale scalpului, iritatiile sezutului) din fericire pot fi evitate folosind produsele de ingrijire corecte. Si ce poate fi mai potrivit pentru pielea lor snsibila decat produsele 100% bio?