Paranteza: i se spune asa din cauza unui bolovan imens, situat in varful lui, bolovan despre care se spune ca ar fi fost adus acolo pentru a adaposti aurul localnicilor de pradatori. Multi au fost cei care s-au aventurat, cu sape si lopeti in spinare, la cautat de comori. Tot atatia sustin ca nu au gasit nimic niciodata insa sunt localnici care suspecteaza cateva familii ce au inflorit dintr-o data, care familii au inceput sa fie urmarite dintr-odata de ghinion, ca au gasit aurul blestemat. Paranteza inchisa.
Odata ajunsi partea cea mai mica a familiei a anuntat o deshidratare acuta si 30 de minute nu s-a dat dus de la san. Dupa hidratarea piticului singura parte feminina a familiei s-a pus pe adunat iarba. A aruncat o data un ochi timid dupa cei trei masculi si ceea ce a vazut a facut-o sa nu mai insiste: copiii faceau praf intr-o vatra veche si nu se diferentiau prea mult de fiii mistretilor. Pot sa jur ca culoarea era aceeasi. Consortul privea...
Dar copiii s-au plictisit si au inceput sa caute alte distractii... pana cand m-au alarmat tipetele lui Du, intepat de un lastar de prun taiat: "ma doare rau! Cum o sa mai merg eu acasa? Poate doar sa ma tarasc... Nici sa merg nu mai pot, nici sa stau jos. Ce ma fac eu?" I-a trecut in mod miraculos cand am amintit de culcat in pat si stat acolo pana trece.
Cand Robert a cerut iar hidratare (a cata oara???), cand am vazut norii negri ce s-au asezat asupra mea si a fanului uscat am stabilit cu consortul sa ia copiii acasa ca macar un om sa poata face ceea ce am urcat sa facem: agricultura.
Binenteles ca ploaia nu a ascultat rugamintile mele de a mai intarzia putin. Bineneteles ca aveam gata doar o jumatate de capita si multe rape pline cu iarba cand au inceput primii stropi. Si m-am pierdut.
M-am gandit sa mituiesc vacuta bunicilor ca sa acepte si iarba "usor" umezita, dar cel mai mult m-am gandit daca acea capita de fan a fost facuta sa reziste. Sa reziste. Sa reziste...
Iata si obiectul muncii:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu