La inceput de an

M-am trezit din hibernare. A doua jumatate a anului ce abia s-a incheiat nu stiu prea bine cum si pe unde a trecut. Lucruri uluitoare din mediul real, dar mai ales virtual, m-au lasat fara cuvinte, fara bucurie, cu gandurile imprastiate fara sa ma pot aduna. Lipsa consortului mare parte din zi + usorul accident al accestuia, cumplitul accident prin care a trecut fratele personal, m-au epuizat psihic. Problemele aparute una dupa alta, lipsa oricarei sperante de relaxare anuntau un inceput de an nu tocmai promitator...
Dar gandurile-mi au inceput sa se schimbe spre sfarsitul lui 2013. Ultima luna, desi extrem de obositoare, mi-a adus bucuria in suflet. Poate ca micul cadou primit de la un Mos secret? Poate pregatirea celui pe care urma sa il trimit eu? Sau poate doar puloverul cumparat de mine pentru mine? Sau cel pentru consort? Sau doar mainile mici ce se incolacesc in jurul gatului cand simti ca esti la pamant?
S-au intmplat multe lucruri frumoase. Sau poate abia acum am avut eu ochi ca sa le vad...
Si desi acest inceput anunta multe schimbari in familia B. le asteptam cu calm, fara teama paralizanta ce m-a insotit atata timp si cu credinta ca toate lucrurile sunt dirijate de Cineva.
O singura dorinta am pentru acest an (ok, ok, alaturi de alte cateva mici si neinsemnate :D): vreau sa reinvat sa daruiesc. Intotdeauna mi-a placut sa daruiesc din ce am, insa anul acesta s-a intamplat ca mai mult sa primesc. E bine si asa, am primit cand am avut nevoie maxima, dar nu vreau sa uit bucuria de a darui din ce am, atunci cand am, fara a astepta un moment anume.
Un an cu bucurie in suflet va doresc si eu voua!