Dar ceea ce voiam sa spun este ca saptamana asta am auzit pe la stiri ca Romania este tara cu cei mai multi copii ce sufera de diabet. De ce? Din lipsa informatiei? Din lipsa banilor (sigur ca mierea este mai scumpa si siropul de agave la fel si toti inlocuitorii zaharului, stiu asta)? Dar pe urma avem bani sa ne tratam? Avem puterea sa ne uitam in ochii copilului cand va fi suficient de mare si va intreba toti copiii mananca. Eu de ce nu pot? si sa ii refuzam lucrul cerut? Ce explicatii vom gasi? Desi am primit multe rosii in cap (inclusiv de la persoane la care nu m-am asteptat), am fost/sunt considerata o mama prea stricta eu am ales sa merg pe principiul mai bine previn decat sa tratez. Singurul sprijin a fost sotul. Lui a meritat sa ii explic ca da, s-ar putea sa cheltuiesc mai mult acum (bani,efort, timp) dar totul este pentru sanatatea copilului. Da, mi-ar fi mult mai usor sa ii trantesc in farfurie un ochi si doua felii de salam decat sa stau in bucatarie de trei ori pe zi si muuult mai usor sa ii cumpar o prajitura decat sa stau sa caut si apoi sa fac prajiturele cu fructe si miere etc. Dar nu mi-e mie mai bine asa? Am oroare de spitale, dar nici nu ma pot gandi cum mi-as putea privi copilul suferind de cine stie ce afectiuni, intrebandu-ma eu cat la suta sunt vinovata?!?
Nu pot spune ca copilul meu nu stie ce e zaharul. Shame on me dar ii servesc uneori fructe din compot intrucat iarna nu dispun de o livada eco si am preferat sa conserv fructe decat sa le cumpar din piete sau marketuri (caci am vazut cum sunt produse) preferand raul cel mai mic. Dar nu pot sa ii intind copilului meu o ciocolata sau prajitura. Prefer mai bine rosiile (in cap).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu