Lilypie First Birthday tickers

Lilypie Second Birthday tickers

Lilypie Third Birthday tickers

Lilypie Third Birthday tickers

luni, 5 decembrie 2011

Manduca

Am citit atatea postari pline de informatii utile despre acest SSC incat cu siguranta ca nu as mai putea aduce o completare cat de mica la ceea ce s-a scris pana acum mai ales ca experienta mea versus sisteme de purtare este aproape nula. Astfel ca ma voi limita la a povesti simplu experienta noastra cu Manduca pe care o testam de o saptamana.

Asa cum am spus, nu am experienta cu sistemele de purtare (exceptie purtatul in brate pe care il practic de cand s-a nascut copilul pana acum la 19 luni) lipsa ce se datoreaza in mare parte unor fisuri ale bazinului pe care le-am capatat acum multi ani si care, din cand in cand, se resimt destul de dur si ma gandeam ca voi tine copilul in carucior. Deci printre achizitiile de inceput ale bebelusului s-a numarat si un carut. Carut in care baietelul meu s-a gandit sa stea foarte putin si doar undeva pe la un an a acceptat sa facem plimbarile mai lungi folosindu-l. Restul timpului l-am purtat in brate pentru ca desi fusesem prevenita (de unele carti si unele cunostinte) ca asa invata sa ma "manipuleze", nu am putut sa imi las copilul sa planga si bunul meu simt mi-a spus ca unei fiinte atat de plapande ii este strain termenul "manipulare".
Am avut o scurta "prietenie" cu un marsupiu clasic care, pe langa dureri de spate, imi dadea niste dureri de umeri ingrozitoare si la care am renuntat la scurt timp. Nu mai vorbesc de pozitia incorecta a bebelusului de care habar nu aveam in perioada respectiva caci am descoperit mai tarziu ca printre caracteristicele de baza ale unui SSC se afla pozititia picioruselor in M. Deci am renuntat la el. Am aflat apoi despre slinguri dar cum nici umerii mei nu pareau a fi o piesa de rezistenta mi-a fost teama ca voi face o investitie inutila (copilul avea cam 7-8 luni) si am renuntat la idee ramanand la purtat in brate. Intre timp am tot citit despre Manduca dar cum Du crescuse destul de mult m-am gandit ca nu vom mai avea nevoie, ca el deja merge si nu va mai vrea sa petreaca atata timp in brate. Se pare ca m-am inselat caci nu iesim bine din curte ca se si posteaza in fata mea cu mainile ridicate spunand: babu!
Dar motivul ce m-a determinat sa testez Manduca a fost o noua sarcina si gandul ca nu ma voi descurca cu doi copii mici fara un "ajutor". Asa m-am inscris la teste, sa vedem, este intradevar o minune? Ce va spune spatele meu 'avariat'? Dar umerii?
Ceea ce am scapat din ochi a fost perioada de testare caci eu, total lipsita de inspiratie, am trecut ca imi este indiferent fara sa fac un mic calcul sa vad cam in ce luna de sarcina as putea sa fiu. Acest lucru m-a facut sa astept cu multe emotii si multe ganduri: daca nu pot sa o asez peste burta cea mare (cam intr-o luna urmeaza sa nasc)? Daca nu pot testa si o sa raman la fel de nestiutoare? Stiu! Convoc sotul la o sedinta de purtat dar pe mine nu ma multumeste asta. Eu vreau sa stiu eu!!!
Dar a sosit Manduca. M-am uitat sceptica la multele curele ce se vedeau si ma gandeam ce o sa fac eu cu toate. Am inceput sa studiez instructiunile si trebuie sa spun ca mie mi-au fost de folos. Nu stiu daca ma descurcam fara ele dar poate si din cauza ca nu am experienta cu SSC-urile. Este adevarat ca mai vazusem eu filmulete despre cum sa asezi o Manduca dar este altceva cand o ai in fata si trebuie sa stii care sunt pasii si in ce ordine. Am inchis centura din talie le-am micsorat pe cele de pe umeri, am asezat copilul cu fata spre mine, mi-am pus bretelele pe umeri, bretele ce tot pareau ca scapa pana ce le-am prins intre ele cu alte doua cureluse mici, toate astea cu instructiunile in fata si un copil foarte rabdator ca am zis ca nu-i al meu. A doua oara nu mi s-a mai parut nimic complicat si nici bretelele nu mai par prea multe dar mie mi-a trebuit putin timp de acomodare. Intradevar centura din talie este destul de lata ceea ce am citit ca este un mare plus. Personal nu mi-am dat foarte bine seama din cauza de burtica destul de mare la purtator. Ceea ce insa am abservat cu deosebita placere a fost comfortul dat de bretelele de pe umeri. Nu m-a deranjat nimic, nici macar greutatea copilului, in comparatie cu celalalt marsupiu la care resimtisem destul de tare o greutate mult mai mica. Nu am tinut copilul pentru mult timp. Prima zi cred ca a stat cam o jumatate de ora pana ce am ajuns la un prieten "sarbatorit" (era Sf. Andrei), iar apoi ne-am facut plimbarile de dimineata in Manduca.
Cum s-a acomodat copilul cu Manduca?!? In prima zi dupa ce l-am asezat mi-a spus tate, adica "scoate". I-am spus ca mergem la Mihnea, ca este ziua lui si mamica o sa il duca cu Manduca. Nu a mai protestat desi atunci cand simte cel mai mic disconfort nu se sfieste sa o faca in gura mare, mai exact cu urlete, daca nu este luat in seama imdiat. Apoi, pe drum, si-a asezat capsorul pe pieptul meu asa de dragalas, ceea ce mi-a placut tare mult si mi-a fost chiar teama ca adoarme si ma preocupam cum sa il dau jos fara sa il trezesc. Si iarasi aici mai am de adaugat ca nu stiam cat de sus se pozitioneaza copilul dar mi-am amintit ca multe mamici au spus ca se poate alapta foarte bine, deci capul copilului trebuie sa fie undeva in zona sanilor. Si prima data am desfacut fermoarul de pe partea exterioara gandindu-ma ca daca este mai mare de varsta asa ar trebui. M-am inselat caci astfel nu putea tine mainile peste bretelele care vin peste umeri si asta l-a deranjat. De atunci s-a obisnuit atat de bine ca astazi cand, in urma unor dureri ce le resimteam peste burta, i-am propus sa il dau jos mi-a spus un vehement si de nediscutat NU. Deci am mai "suportat" inca ceva timp.
Un alt plus este disponibilitatea bratelor cu care eu nici nu stiam ce sa fac obisnuita fiind sa il tin pe Du in brate.
Materialul folosit am citit ca este de buna calitate si nu este rigid, deci nu afecteaza pielea bebelusului (atunci cand sunt foarte mici pielea lor este foarte sensibila fiind iritati de multe ori si de o eticheta netaiata).
Ca si concluzie pentru mine a fost o surpriza faptul ca nu m-au durut umerii dupa 10 minute de purtare (nici dupa mai multe caci umerii nu m-au durut deloc) si presiunea pe burtica apare dupa mai mult timp decat atunci cand il port in brate (repet: in cazul unei sarcini), iar spatele nu m-a durut deloc in timpul purtarii (iarasi datorata sarcinii sunt zile cand simt dureri de bazin acolo unde au fost probleme).
Iarasi am citit multe alte pareri cu privire la pret. Mi se pare un pic cam mare pentru niste salarii medii spre mici de care au parte marea parte din muncitori. Dar daca ne gandim ca poate fi folosita de la nastere si pana cand copilul nu mai vrea sa fie purtat (la 20 de kg personal nu stiu copil care sa mai vrea) si poate si la urmatorul copil daca va mai exista si ca a beneficiat si de reduceri (uneori chiar 100 de lei), pe langa toate celelalte plusuri (chiar si impinsul caruciorului cu celalalt copil) incepe sa para mai rezonabil.
De fumbee nu am avut nevoie Du avand 'venerabila' varsta de 19 luni.
Protectia iar mi s-a parut complicat de folosit, mai ales cand am vazut cordoanele alea asa de lungi dar, ca si Manduca, nu este. Nu am folosit-o decat pentru a testa caci pana acum am avut vreme destul de calda. Mi-a placut foarte mult culoarea si materialul moale si fin de ma face sa ma gandesc cum sa imi tin si eu capul langa al fiului meu, peste protectie. Buzunarele mi-au placut de asemenea foarte mult caci eu de cele mai multe ori uit sa imi pun manusile.
In concluzia concluziei, asa cum am spus, am citit multe alte pareri dar cel mai bine iti poti da seama despre utilitatea lor testand.


2 comentarii:

  1. Fain ai povestit.
    Esti o curajoasa. cu asa burtica :)
    Ma gandesc ca ti-ar fi fost mai usor sa-l porti in spate.

    Iti doresc o nastere usoara si sanatate.

    RăspundețiȘtergere
  2. Sakura,
    Multumesc mult pentru urari. Vin exact la timp caci incep sa simt oarece temeri gandinu-ma ce urmeaza.
    Nu ma consider curajoasa. Doar nu am incotro. Cand caposul meu spune "babu" (in brate, adica) nu se mai poate negocia! Si da, ar fi mai bine in spate dar ar trebui sa isi dea si el acordul. Ceea ce binenteles ca nu face...

    RăspundețiȘtergere