Zilele trecute. Afara cu copiii. Mergem 50m mai sus de casa noastra, intr-o gradina ce apartine parintilor sotului. In Sant. Asa i-au spus inaintasii nostri cand au vazut ca apa adunata in urma precititatiilor violente au sapat un sant prin mijlocul ei, sant pe care inca mai curge apa atunci cand ploua mai mult. Acolo ne-am intalnit cu alti copii ce au adus o sanie si au incins un sanius de la care, evident, Du nu a mai vrut sa plece... Ce daca mai trebuie sa mancam, sa dormim, sa ne incalzim? Dar aici nu e nimic uimitor caci asta face el in mod frecvent. Fata mea s-a lungit pana-n asfalt cand copilul m-a expediat, impreuna cu ta-su si Robert: Du-te mami! Du-te! Vin eu singurel mai tarziu. Vin reeeepede-repede. Du-te! Eu stau sa ma joc cu copiii. Ne-am dus urmarind de acasa, ascunsi de pomi, copilul. A cazut o data in zapada. S-a ridicat, s-a scuturat si si-a vazut de treaba. Apoi, cand au plecat copiii, a asteptat pe margine pana ce a trecut o masina si dupa ce s-a asigurat ca nu mai vine nici una a pornit spre casa.
Astazi a vrut la gradinita, la copii. Ne-a spus ca vrea sa stam cu el doar cateva zile, pana se obisnuieste si apoi sta el singur. Noi sa il ducem si apoi sa venim sa il luam. L-a dus tati si a stat cu el acolo cu o intrerupere de 10 minute. Ne-a spus ca merge si maine, ca o sa mearga in fiecare zi... Eu am stat linistita stiindu-l pe consort acolo, dar sa il las singur???
Unde sunt zilele cand lumea din jur se temea ca nu-mi mai da drumul la fuste? Ca "l-am invatat" prea mamos? Ca vrea numai la mine?
A venit vremea desprinderii? Hmmm... nu cred ca sunt pregatita... :D
Parca ieri cautam carucioare 2 in 1 online si ma pierdeam printre atatea articole pentru copii...
Lilypie First Birthday tickers
Lilypie Third Birthday tickers
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu