Ana lui Manole

"Casuta visurilor" parea pregatita pentru o noua etapa. Ne-am pus pe adunat materialele necesare mai ceva ca furnicile si am purces la treaba. Am stat cu o zi inainte de gatit, de copt si pregatit mancaruri ca, deh, cu doi copii mici greu te poti sincroniza cu stomacurile lucratorilor si am inceput.

Doar ca in prima zi, in timpul mesei numarul doi, in urma unei rafale de vant, s-a auzit un zgomot de ceva cazind. Am descoperit mai apoi ca un zid mai mic si unul mai mare au avut rau de inaltime si s-au dat jos de pe placa. A inceput munca suplimentara in urma careia zidurile au primit mai multe scanduri si stalpi pentru a preveni alte lesinuri.

A doua zi. Lucrurile mergeau bine. Fiecare zid terminat primea imediat tratament special cu scanduri si stalpi. Masa numarul unu a decurs fara incidente majore. Vantul insa parea sa se intensifice din minut in minut. Se lucra totusi cu drag si spor, pana ce aud o bufnitura. Imi ciulesc urechile, dar nu aud decat vantul. Arunc un ochi afara, dar nu vad nici o miscare sus, pe "casuta visurilor". Du ma chiama la apel. Ii pun o bluza pe el, o caciula pe cap si iesim repede sa vad ce se intampla. Ajung la locul faptei ravasita de vant si teama pentru a constata prabusirea unui alt zid de ~10m lungime si aproape 2m inaltime. Hmmmm, hmmmmm!

Se sisteaza tot urmind sa reluam saptamana viitoare.

N-am mai vazut dom'le asa ceva! La Manole macar zidurile asteptau noaptea pentru a cobori de la inaltime.

Si daca saptamana viitoare situatia nu se va imbunatati oare ce femeie ar trebui zidita? Sotia mesterului (adica sotia Fratelui Personal)? Sau sotia proprietarului???

:)))))

"Casuta visurilor" a prins contur. Acum cautam decoratiuni pentru bucatarie ieftine, frumoase si bune, he-he :D, covoare mici si cochete in care sa ne ingropam picioarele si toate detaliile care fac dintr-o casa ACASA!

Vreti papuci?

Asa-i ca-s faini? Eu cand i-am vazut am inceput sa visez vara, soare, plaja...mmmmm! Se gasesc la zorilestore. Si sunt de testat. Cum si ce sa faceti gasiti la Blogatu. Pentru mine cel mai greu a fost sa aleg modelul...caci toti papucii sunt asa faini...
Mergeti sa vedeti!

In ce ne purtam copiii?

Du a fost purtat pana la aproape doi ani in brate. Am incercat sa il pun pe la 6 luni intr-un marsupiu dar nu ne-am inteles, eu si marsupiul, asa ca ne-am despartit, deloc cordial. Pe la vreun an am descoperit slingurile si wrapurile pe poarta-ma.ro. Le-am studiat, mi-au placut, dar umerii (mai ales unul singur) nu reprezinta punctul meu forte (mama ce m-a mai traumatizat ghiozdanul de scoala :))) ). Poate daca le-as fi gasit la inceputurile noastre de parrenting.... Desi, recunosc, eram tare ingrijorata de ce voi face eu cu atatia metri de material...
Apoi, pe la sfarsitul anului trecut a venit mosul cu o Manduca de care nu am reusit sa ma bucur pana mai acum o luna din cauza de burta mare/operatie de cezariana. Planul initial era asa: pun copilul mare in carut, asez copilul mic in Manduca si ne dam dusi cu orele de acasa. Dar cum nu se potrivesc socotelile de acasa cu cele de la piata m-am vazut nevoita sa optez pentru planul B: copilul mic, care mi se pare prea mic pentru Manduca (si care urla de nu il pot aseza si ma tot intreb unde gresesc) a ajuns in carut si Du in Manduca, care Du vrea pe jos cand nu vreau eu (il scot/pun mai greu, sunt si eu mare si neindemanatica, deh) si ar sta muuult mai bine in carut de unde poate cobori cand vrea el... Asa ca ma tot gandesc cum ar fi sa avem un wrap? Un Boba Wrap? Mai ales ca am vazut cum se leaga si nu pare prea greu.
Il pune la bataie Kiddy Shop cu ocazia lansarii site-ului http://www.babywearing.ro/.

Doua luni

La doua luni Robert mananca mult si doarme tot mai putin. Mananca la doua ore, la douazeci de minute, si poate chiar toata ziua daca ar avea sanul la dispozitie. Cantareste 5800g, adica dublul greutatii cu care s-a nascut. Nu sta in patut aproape deloc. Doar noaptea inca mai petrece cateva ore, cateva caci are pauze dese si lungi, pana la doua ore (spre disperarea mea), ore pe care le petrece in brate, la san, cu mine asezata pe scaun si chiar si asa imi simt capul cazand in piept.

Rade. Imediat ce il ridic in brate si vorbesc cu el rade cum stie el mai frumos si nervii mei se topesc mai ceva ca zapada sub razele soarelui. Ma urmareste cu ochii si cum imi prinde privirea incepe sa se agite, sa faca morisca din maini si sa ma "certe" ca l-am pus in patut.

Daca dimineata nu apuc sa rezolv problemele lui Du (spalat, mancat, schimbat) inainte de trezirea lui Robert, avem parte de un concert de urlete. Este totusi bine ca Du s-a mai obisnuit si nu i se mai alatura.

Ne schimbam des, amandoi, caci mirosim a lapte fie din recipientele proprii, fie se ocupa Robert scotand surplusul afara.

In luna a doua mi-am facut curaj si am incercat si primul scutec textil si de atunci tot "incercam". Inca mai folosesc si pampers dar asteptam increzatori si nerabdatori ca fratele mai mare sa inceapa sa foloseasca olita ca cel mic sa poata prelua toate scutecele. Sigur ca primul scutec incercat a fost o pufosenie Itti-Bitti care pufosenii merita o postare separata.

Tot in luna a doua am incercat sa il pun si in Manduca, dar daca Du se aseaza foarte bine, fara nici o problema sau bataie de cap, la Robert lucrurile stau cu totul altfel. Nervos, in urma imbracatului si mai ales dupa ce ii pun caciula pe cap, urla cat il tine gura cand incerc sa il asez in carrier de nu mai stiu daca fac eu ceva gresit, il deranjeaza ceva sau pru si simplu urla. Asa ca tot Du se urca in Manduca si plecam la plimbare cu carutul lui Robert. Cu Robert in el :))).

Eu binenteles ca am crezut ca stiu cum si ce este cu un copil mic si daca teoretic stiu ca fiecare copil este diferit, in practica este mai greu. Daca trezirile nocturne la Du durau maxim 30 de minute, iata-ma acum petrecand cate 2 ore in care incerc sa raman zen (desi e aproape imposibil) si sa distrez un copil mic care nu vrea sa doarma dar care nu are voie sa planga (sau o sa avem duet) dupa ce o zi intreaga am alergat dupa cel mare.

Restul timpului il petrec spaland, calcand, gatind, mirandu-ma si intrebandu-ma cine a gresit: eu cand am dat comanda?, sotul cand a executat-o?, ca vreau sa fac paste dar imi lipseste branza, sau ciuperci si nu am smantana. Si asta intr-o singura lista! Dupa ce am pus hainele copiilor la spalat fara detergent nu mai pot sa spun cu certitudine: El a uitat!

Mami si Du

Ora de somn. Mamica insista sa il adoarma. El tot refuza. Mamica negociaza, se mai amana inca ceva minute pana cand dansa pluseaza:
-Hai mami sa dormim si, uite, cand se trezeste baiatul mergem iar afara.
-Nani.
-Da, mami! Facem nani si cand te trezesti scoate mami baietii afara.
-Be (baietii).
-Da, mamico, baietii, ca fetite nu avem.
-(Luam de la) banzin (magazin), spuse Du sigur pe el.

Ce mi-as dori de la Canah?

Atunci cand auzeam cuvantul canepa in mintea mea apareau imediat pledurile vechi si intepatoare, de demult, folosite de buni si strabuni, sau pantalonii bunicului pe care ii purta la zi de sarbatoare, sau la oameni dubiosi, cufundati intr-o lume a lor, lumea viselor, oameni consumatori de canabis. Lucrurile s-au schimbat fundamental cand s-a nascut Du, mai ales cand "ne-am" diversificat. Am inceput sa bat internetul in lung si in lat in cautarea celor mai hranitoare si mai sanatoase alimente sperand intr-o dezvoltare armonioasa si naturala si a unei cresteri fara carente a copiilor la care am aderat si noi, parintii. Asa am aflat de numeroasele proprietati pe care le are canepa.
Despre brandul Canah nu am stiut dar am aflat de curand de aici. Ce as vrea de la ei? Buna intrebare! Cu cateva luni in urma as fi spus prompt: ciocolata. Dar cum din cele 22kg adunate in timpul sarcinii doar 12 au acceptat sa ne luam la revedere, incerc sa rezist ispitelor dulci. Ma "sacrific" doar in cazul dulciurilor primite :))). Mi-a facut cu ochiul si lotiunea, insa mai mult si mai mult as vrea uleiul.  Uleiul din seminte de canepa este presat la rece, este deosebit de bogat in acizi grasi poli-nesaturati omega3 si omega 6, acizi pe care organismul uman nu ii poate produce desi ne sunt vitali si cum nu poate sa ii produca singur trebuie sa ii ia din alimentatie. Raportul optim dintre omega6 si omega3 recomandat in urma cercetarilor medicale este de 3 la 1, adica exact raportul dintre acestia in uleiul de canepa. Contine de asemenea si antioxidanti naturali (vitamina E). Folosirea uleiului de canepa optimizeaza functionarea sistemului imunitar, scade colesterolul ajutand in cazul bolilor cardiovasculare, se foloseste si in tratarea unor boli de piele (eczeme, psoriazis), iar in cazul copiilor acizii grasi sunt foarte importanti in dezvoltarea creierului.
Canepa este singura samanta comestibila care contine acidul gama-linoleic, acid ce ajuta la echilibrul hormonal, deci este benefic in tratarea simptomelor premenstruale si ale menopauzei.
Nu in ultimul rand gustul sau asemanator cu cel de nuci da salatelor o savoare deosebita (asta e pentru mine ca eu sunt cea cu "mofturi" :))) ).

Ca persoana ce s-a "responsabilizat" odata cu nasterea primului copil, imi doresc sa folosesc cat mai multe produse sanatoase pentru copiii mei si canepa are un loc de cinste intre acestea.

Concurs de 8 martie!

Unde? Aici. Si este foarte simplu si frumos. Iar premiile sunt oferite iasicomanda si constau in trei vouchere cu care se poate cumpara ceea ce au ei in stoc la finalizarea concursului. Sunt atatea jucarii faine pe acolo incat, personal, cu mare greutate m-as putea incadra in oricare din suma respectivelor vouchere. Inscrierea presupune un simplu comentariu la postarea concurs-pentru-mamici de  pe blogul Laurei Frunza care sa contina versuri pentru mame.
Frumos, nu?

Sambata

Masina de spalat a complotat impotriva mea si a luat miseleste scutecele copiilor in stapanire de vreo trei ore. Folosindu-se de forta, odata cu intoarcerea la domiciliu, domnul sot a reusit sa le sustraga in mod abuziv, insa domnia-sa, masina, atat de tare s-a suparat ca nu mai vrea sa auda de un nou program, iar eu, ca sambata in care doar am crezut ca am un ajutor de nadejde in persoana sotului (m-a lasat balta odata cu ivirea zorilor), as mai fi vrut sa profit de ajutorul ei macar de inca vreo doua ori...
Cum sa o corup?
Spalatul manual este exclus ca nu se poate efectua cu una bucata copil in brate, sau in urlete, dupa caz. Masina de rezerva nu exista.
Planuiesc sa ii fac toaleta, sa ii sterg fiecare buton, sa o ferchezuiesc cum voi sti eu mai bine. Sa vedem, va reveni la sentimente mai bune???
Si-a dat duhul... Adio geanta de voiaj si reduceri la haine de femei! Ne luam alta masina de spalat.

22 de luni

M-am uitat bine-bine pe calendar, ca sa fiu sigura ca nu gresesc. De-o vreme am inceput sa percep timpul altfel. Bine ca inca stiu cand e dimineata si cand e seara :))).
Cu ce sa incep? Sa spun intai ca a inceput sa ne loveasca? Si nu neaparat cand i se interzice ceva, ci uneori pur si simplu cand se joaca. Vad ca vrea sa isi extinda aria de actiune si asupra Fratelui mai Mic, motiv de incruntare a tatalui. Sau poate cu tavalirile pe jos atunci cand nu se intampla ce vrea el (iesit noaptea afara, mers la bunici mai mult decat e mami de acord etc. Bine ca inca nu a cerut luna...)? Sau cu urletele in miez de noapte la primul scancet al aceluias Frate? Sau cu lupta pentru renuntarea la suptul degetului, care deget e departe de a arata ca celalalt si ne ingrijoreaza posibilitatea aparitiei vreunei infectii? Sau poate cu modul in care isi pune mainile in jurul gatului meu de cand adoarme fara a-si mai suge degetul.
Mananca mai mult si recunoaste diversele mancaruri pe care le gatesc si i le prezint apoi cu mare fast. Ar vrea oua cat mai des si cat mai multe motiv pentru care s-a impus o mutare strategica, deloc vizibila, a locului in care asteptau sa le vina randul la gatit. La fel si iaurtul.
Vrea afara si vrea afara. Ce-i daca are mainile inghetate? Vrea afara. A sarit in toate baltile intalnite si a cazut pe spate? Si ce? Vrea afara. Nu, degeaba spun eu ca iesim iar dupa ce schimbam hainele. Nu vrea sa intre in casa.
Potriveste fara gres animalele la locul lor, in puzzle, stie cum face fiecare din ele, imi spune ce culoare are masina pe care o are in mana. Cea mai folosita este tot culoarea verde. Arunca pernele pe jos si nu am voie sa le ridic. Se catara pe unde gandul meu se ferea sa ajunga facandu-mi imima sa tremure mai ceva ca frunza in vant. Pe scurt: nu sta o clipa. Tot timpul trebuie sa aiba ceva interesant de facut caci altfel face el ce vrea cu nervii nostri.
Vrea in brate chiar in acel moment in care mananca Robert. In continuare nu vrea sa auda de olita desi i-am dat atatea si atatea exemple. Ma consolez cu gandul ca pana la majorat o invata si el cum se fac anumite treburi in alta parte decat in scutec. Situatia pare sa se imbunatateasca dupa ce astazi mi-a cerut sa il pun in baie, pe vasul de toaleta unde a stat (wow! record) un minut fara sa faca nimic, dar e un inceput.
Eh, asteptam vara cand sper sa incepem, in sfarsit, trainingul la olita si cand crizele se vor mai rari, sper eu, caci afara sunt o multime de activitati interesante.
Seara, intre 19:00 si 20:00 imi cere continuu sa ii fac baie si sigur ca se trezeste la 7:00 dimineata spre disperarea mea de mama nedormita. Degeaba incerc sa trag de timp. Vine sa ma pupe si vine iar si apoi imi spune ca Robert vrea titi, iar eu capitulez si cobor din pat unde se dezlantuie el.
Pe Robert il pupa, il mangaie pe cap spunand ca e mic-mic, ii ia manuta mica in mana lui un pic mai mare, sigur ca sub supravegherea mea. De cele mai multe ori isi da consimtamantul la hranirea acestuia cu conditia sa stea si el undeva pe langa/peste mine.

Copilul nostru la aproape doi ani.