...tatici.
Nu, la noi nu este nevoie de citit povesti seara, ca sa adormim copiii. Robert adoarme prin alte mijloace in jurul orei 20:00. Si desi mi-as dori tare, tare mult sa il urmeze si fratele lui acesta pare sa fie de alta parere. El simte subit nevoia de a-si spala masinile, apoi mingile cele moi, luate din Kaufland cu 3ori50 bani, stau prea triste si singure si trebuie aruncate in sus, in lateral, in bucatarie in oala cu varza a la Cluj, el pe cea albastra iar eu pe cea galben cu pete mici negre. Eu trebuie sa le ascund din cand in cand si sa le las sa curga prin pantalonii mei de pijama ca apoi sa le culeaga el de pe jos in strigate de veselie capabile sa trezeasca si un surd, dar pe sarmanul Robert, care doarme ca un iepure?
Si nu mai stiu ce sa inventez ca sa ajungem si noi in pat. Si cum am spus deja, noi nu trebuie sa citim povesti. Povestile noastre sunt inventate. De cine? Cum de cine? De Du. In seara asta ne-a povestit cum va merge el sa adune pere de brad cu Mikey, cu Pluto si cu ursul, ba nu stiu din ce desene a aparut si un lup. Ca il va pune pe urs sa il care, ba vrea sa il calareasca si pe Pluto ca sa nu oboseasca ursul si odata ajunsi acolo vor aduna multe conuri. Cu regret spun ca nu am inteles chiar toate detaliile din cauza rasului. El povesteste atat de serios! Ne este pur si simplu imposibil sa ne abtinem cand vedem ce zmeu avem langa noi in pat. In alta seara ne povestea ce ii va face el cainelui daca il va mai ataca pe Cri (varul lui cu 12 ani mai mare decat el). Si alte multe povesti spuse atat de haios incat norocul meu ca stau in pat, pe spate. Si Tati are acelasi noroc. In cazul lui ar fi mare ghinion sa il asculte din alta parte caci acum, sau cel putin in cazul nostru, povestile nu mai adorm copiii ci taticii...
Ce-o sa mai adoarma el cand o sa ii povestesc eu ca in curand va trebui sa reinprospateze asigurarea rca.
Lilypie First Birthday tickers
Lilypie Third Birthday tickers
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu