Du inca nu vrea la gradinita. Am incercat mai multe variante si desi nu imi place ideea, am inistat un pic sa mearga pentru ca simte nevoia de socializare. Dar nu. Accepta sa mearga doar daca stau si eu acolo. Am analizat situatia in amanunt si concluzia mea a fost ca la gradinita nu socializeaza aproape deloc. De fiecare data cand copiii incercau sa se joace, sa vorbeasca, sa faca ce fac copiii la varsta de 3 ani cand sunt impreuna erau trasi de maneca si dirijati spre jucaria lor sau fisa la care lucrau. Am incercat sa discut cu educatoarea despre posibilitatea de a fi lasati sa interactioneze. Raspunsul a venit prompt: eu lucrez dupa programa, eu nu am voie altfel, eu trebuie sa am grija sa nu se loveasca, eu nu am voie sa las parintii in clasa... Cireasa de pe tort a fost reprezentata de modalitatea prin care copiii erau invatati sa fie docili: daca nu esti cuminte nu mai vine Mosul/Iepurasul, ia uite! vrei sa iti rupi mana?, nu mai plange dupa mami ca s-a dus sa iti cumpere bomboane!!! Copilul meu nu mananca bomboane si este invatat ca mosul iubeste copiii si de aceea le aduce cadouri asa ca raspunsul meu: am lasat copilul cum a vrut: nu am mai insistat sa mearga. Am cautat alternative insa din pacate in oraselul nostru mic tot ce am putut gasi s-a rezumat la o gradinita in stilul Montessori, dar doar doua ore, de doua ori pe saptamana.
Altfel stau lucrurile in marile orase, unde poti alege dupa pofta inimii cluburi pentru copii unde acestia sunt tratati cu respect si empatie.
Despre Sarida Club am citit lucruri de bine. Personalul lor este tanar, entuziast si sper eu ca si empatic. Au multe optiuni: cursuri de dans pentru copii, cursuri de pictura pentru copii, posibilitatea de a organiza petreceri pentru copii in cazul in care nu locuiti la curte, asa ca noi :D si ceea ce m-a surprins mai mult decat placut: gustarile oferite copiilor sunt bio!
Un alt atu: se poate testa in mod gratuit unul din ateliere si am vazut ca exista si promotii!
Lui Du cred ca i-ar placea tare mult sa participe la cursurile de pictura. Cel putin asa inteleg eu privind foile de bloc si usile pe care le-a pictat pana acum. Si se pare ca descopera noi "suprafete": intrucat fratele lui nu are rabdare sa stea pentru a fi umplut de culoare isi picteaza propria piele!
Oare cum i-ar sta astfel pictat?
Cursurile de dans nu stiu cat de mult l-ar atrage. E drept ca in unele seri mai topaie el pe la bunci atunci cand ii canta o "fata rosie cu parul galben" (descrierea ii apartine), Lorena pe numele ei, dar nu stiu daca salturile lui pot fi considerate aptitudini in acest domeniu. Dar daca aveam si o fetita...
Asteptarile mele de la un club pentru copii ar fi: personal empatic si abordabil, hrana bio in cazul in care exista, neingradirea di neamenintarea copilului in nici un fel, petrecerea timpului intr-un mod placut cu copii de varsta apropiata. Cei de la Sarida promit sa faca asta!
Voi unde va duceti copiii?
Multumesc mult pentru link!
RăspundețiȘtergere