Maine!

Am ales sa fie maine. In mijlocul saptamanii. Nu la inceput, ca sa nu stricam toata saptamana, nici la sfarsit ca sa avem timp sa ne revenim pana in weekend.
Maine rezolvam ultimele detalii legate de intoarcerea la serviciu si apoi, de luni, voi lipsi minim 9 ore de acasa.
Du a trecut prin toate fazele:
sa mearga doar tati!
vin si eu cu tine!
eu plang fara tine, ca mi se face tare dor si vreau sa te iubesc!
nu vreau sa stau singur, fara tine!
Se lipeste de mine de dimineata pana seara, ar sta numai in brate. Insa parca incepe sa inteleaga.
Robert pare sa nu realizeze inca. Adoarme tot la san micutul si ma intreb daca va reusi cineva sa il adoarma altfel, caci, nah, eu plec cu san cu tot :P
Nici eu nu imi dau prea bine seama ce-o sa fie, cum o sa fie departe de ei atatea ore. Pana acum am fost ocupata cu detalii: cum sa facem sa le fie cat mai usor copiilor, cum sa ma organizez ca sa avem chiar si mancare :D, ce as mai putea purta de prin rafturi si ce ar trebui sa le completeze, cum sa il serbam pe Robert... Poate cu putin noroc nici n-o sa ma gandesc pana luni!
Mai am doar cateva zile de mama full time.